Despre alimentatie si alimente
S-ar putea crede ca unele capitole nu sint de competenta mea. Nici nu sunt. Dar va rog sa-mi permiteti a-mi face datoria amintindu-va ce spun specialistii despre raportul dintre sanatate si frumusete.
Acordati-mi, deci, rolul de sfatuitor.
Alimentatia rationala
De fiecare data cind auzim vorbindu-se despre acest subiect la radio, televiziune sau citim in presa ne enervam. Una din placerile vietii este aceea de a minca si am fi ipocriti sa nu recunoastem. Asa incit, avem motiv de enervare daca trebuie sa renuntam la aceasta placere, chiar daca renuntarea are loc numai in parte.
Amintiti-va de cate ori ati spus, ridicandu-va de la masa : „Ce mult am mincat ! Ce tare m-am balonat ‘ Ce greoaie ma simt ! Zicala „Grasa si frumoasa” nu mai corespunde. Nu este nici sanatos si nici frumos sa fii gras.
„Sunt pofticioasa” o sa ziceti.
Nu e nimic rau in asta, puteti gusta din toate minunile daca sinteti disciplinata in aceasta privinta. Dar, de la a gusta de ici, de colo, de pofta, pina la a minca pe saturate de colo si de dincolo, e calc lunga, iar kilogramele adaugate sint greu de dat jos.
Este usor sa va retineti de la cantitatile mici pe care le mincati insa zilnic, aceste cantitati tinind seama de necesarul caloric al fiecarpi organism. Zi- ceam ca este mai usor sa va retineti decll sa faceti aure de slabire, greu de respectat si «u rezultate atit de relative.
Ca in toate treburile serioase trebuie putina disciplina, vointa si atentie. Dar daca o sa ziceti de fiecare data : „Prea multe placeri nu am , „O viata are omul”, „De maine… etc., atunci in loc sa va bucurati de placerea de a minca de toate, vor incepe restrictiile siciitoare si periculoase.
Nu exista, se pare, o formula care aplicind-o sa ne scape de aceste neajunsuri. Dar exista posibilitatea ca fiecare dintre noi sa se testeze asupra alimentelor care provoaca foamea. Unora dulciurile le taie foamea, altora, din contra, le-o accentueaza. Deci trebuie o observare atenta de catre fiecare in parte.
Exista diferite metode de a compune un meniu. Important este sa-1 alcatuim astfel incat sa fie pastrat echilibrul factorilor nutritivi. Lipsa echilibrului in continutul nutritiv si calitativ duce la subnutritie sau la obezitate.
Necesarul unui organism care face un efort moderat pe zi este intre 2 000—2 500 calorii.
Aceste calorii trebuie consumate in 3 prize, adica 3 mese, fara sa se sara peste nici una dintre ele, lucru important si simplu de inteles. De la o masa la cealalta, efortul consuma energie, pe care organismul si-o recapata prin alimentatie. O noua masa, o noua priza de alimente determina degajarea de calorii care creeaza energie. Aceasta energie se consuma pina la urmatoarea masa. Daca se sare peste o masa sau doua, atunci foamea este mai mare, consumul de alimente devenind si el mai mare. Timpul necesar pentru consumul energiei se reduce si plusul de energie, sub forma de grasimi, se va depune.
Trebuie sa stiti ca stomacului ii este foarte greu sa mistuie o cantitate mare de alimente. De asemenea efortul este mare si pentru intestine. Apoi inima participa si ea la procesul de digestie. O cantitate mare de singe se va mobiliza la locul „crimei” ca sa ajute digestiei. De aceea, dupa masa, la interval de 30—40 minute, toate functiile sint diminuate. Datorita diminuarii reflexelor dupa masa este contraindicat sa ne urcam la volan.
Imaginati-va ce se intimpla celor care de obicei maninca mult. Ginditi-va la sarpele Boa. Veti avea tabloul complet. Șarpele inghite un animal intreg, ne- avind alta posibilitate. Tot singele se:duce sa ajute la digestia prazii, restul corpului raminind ca paralizat. Nu este placut exemplul, dar asa se intimpla.
Am citit intr-un articol ca, in urma unei anchete facute in Franta, majoritatea oamenilor sar peste micul dejun, dejunul devenind astfel abundent si periculos. De aici deducem ca trebuie sa se respecte cele 3 mese pe zi. In acelasi articol se mentiona ca pentru fiecare masa trebuie sa existe :
- — 4 parti glucide ;
- — 2 parti proteine ;
- — 1 parte lipide.
4 parti glucide : alimente care contin zaharuri.
Zaharurile pot fi rapide : zaharul din cafea, ceai, patiserie, miere, ciocolata, fructe, lapte. Zaharuri lente : zaharul care se gaseste in piine, cartofi, fainoase.
- 2 parti proteine : carne, mezeluri, peste, lactate.
- 1 parte lipide : grasimi de origine animala sau vegetala.